Ce inseamna sa traiesti?
Sa te nasti, sa te zbati prin moloz, sa te ridici pe culmi, sa cazi la loc in rahat?
Ce inseamna sa vezi ca toate se schimba in jurul tau si sa te intrebi asemeni unui mare intelept (cunoscut de-al meu, mereu beat si niciodata mahmur) de ce "viata merge inainte si eu nu pot sa ma tin dupa ea"?
Inseamna un adevar atat de mare incat mi se inclesteaza gura si nu cutez sa-i dau glas.
Odata ma pasionau inventiile de trei lei. As fi devenit, poate, un creator de oale minune si cutite cu 9 randuri de dinti inspirate din cele 9 trepte ale ascensiunii catre perfectiune, un inventator de inventii care ajuta la reinventarea sinei (cu "s" de la sconx, nu cu "s" de la "basina"), un deschizator de drumuri prin producerea unui deschizator de sticle (daca e asa, mai degraba un deschizator de slituri). Acum nu am sa devin decat, probabil, mult mai putin; sau mult mai mult - depinde din ce capat privesti problema.
De ce nu am apucat drumul acela?
Ca sa ma uit acum inapoi ca gloaba pornita la drum lung la ciurul de tarate.
In acelasi trecut indepartat vorbeam ca orice om normal. O faceam de la sine. Nu ma gandeam. Acum transpir incercand sa articulez vorbele si sa pastrez o cadenta. De cele mai multe ori ma satur dupa doua fraze: ma simt ca un metronom. Sa fie asta o incercare de a intra "in randul lumi"?
De ce sa trudim catre normalitate cand drumul altern si excelenta in prostie se dobandeste asa usor?
Ce inseamna toate intrebarile astea? Ni le punem cu totii sau mi le pun doar eu? De ce atatea intrebari: ce inseamna aia, ce inseamna ailalta? de ce asa si nu altfel? cum se face ca acum si nu altadata?
Ce inseamna sa pierzi un tren pe care nimeni nu-l pierde fiindca nu pleaca niciodata?
Ce inseamna sa te trezesti infrigurat in miezul verii pentru ca nu ai curaj sa privesti spre ziua ce a venit?
Ce inseamna sa inveti sa urasti din pricina oamnilor care, in mod normal, ar trebui sa iti provoace mila?
Ce inseamna prostia?
Ce inseamna sa incalzesti ciorba in gura si pula pe aragaz?
La intrebarea asta sa-mi raspundeti voi.
Sa te nasti, sa te zbati prin moloz, sa te ridici pe culmi, sa cazi la loc in rahat?
Ce inseamna sa vezi ca toate se schimba in jurul tau si sa te intrebi asemeni unui mare intelept (cunoscut de-al meu, mereu beat si niciodata mahmur) de ce "viata merge inainte si eu nu pot sa ma tin dupa ea"?
Inseamna un adevar atat de mare incat mi se inclesteaza gura si nu cutez sa-i dau glas.
Odata ma pasionau inventiile de trei lei. As fi devenit, poate, un creator de oale minune si cutite cu 9 randuri de dinti inspirate din cele 9 trepte ale ascensiunii catre perfectiune, un inventator de inventii care ajuta la reinventarea sinei (cu "s" de la sconx, nu cu "s" de la "basina"), un deschizator de drumuri prin producerea unui deschizator de sticle (daca e asa, mai degraba un deschizator de slituri). Acum nu am sa devin decat, probabil, mult mai putin; sau mult mai mult - depinde din ce capat privesti problema.
De ce nu am apucat drumul acela?
Ca sa ma uit acum inapoi ca gloaba pornita la drum lung la ciurul de tarate.
In acelasi trecut indepartat vorbeam ca orice om normal. O faceam de la sine. Nu ma gandeam. Acum transpir incercand sa articulez vorbele si sa pastrez o cadenta. De cele mai multe ori ma satur dupa doua fraze: ma simt ca un metronom. Sa fie asta o incercare de a intra "in randul lumi"?
De ce sa trudim catre normalitate cand drumul altern si excelenta in prostie se dobandeste asa usor?
Ce inseamna toate intrebarile astea? Ni le punem cu totii sau mi le pun doar eu? De ce atatea intrebari: ce inseamna aia, ce inseamna ailalta? de ce asa si nu altfel? cum se face ca acum si nu altadata?
Ce inseamna sa pierzi un tren pe care nimeni nu-l pierde fiindca nu pleaca niciodata?
Ce inseamna sa te trezesti infrigurat in miezul verii pentru ca nu ai curaj sa privesti spre ziua ce a venit?
Ce inseamna sa inveti sa urasti din pricina oamnilor care, in mod normal, ar trebui sa iti provoace mila?
Ce inseamna prostia?
Ce inseamna sa incalzesti ciorba in gura si pula pe aragaz?
La intrebarea asta sa-mi raspundeti voi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu