Tocmai cand credeam ca prostia umana a atins limitele nicaieri altundeva decat in tarisoara noastra, nena ala gras si cu basca pe nume Michael Moore mi-a traversat iarasi convingerile cu bocancii plini de noroi.
Sicko e filmul in care ne sunt prezentati cativa vajnici eroi americani de la 9 sept. care se trateaza in CUBA pentru "bubitele" capatate pe cand scormoneau ramasitele gemenilor dupa supravietuitori. Asta se intampla pentru ca in Americuta nu exista serviciu public universal de asigurari de sanatate (asa ceva avem pana si noi in Romanica si ne da tuturor dreptul, de la cel cu botosei pan' la al cu 43, sa beneficiem de ajutor medical de fiecare data cand avem nevoie). Sa nu intru in amanunte despre o America macabra, groteasca in care bunul simt, daca mai exista, este luxat, biciuit, scuipat si ingropat de viu sub buletine de stiri "de ora 17" si sub politicieni pe langa care ai nostrii, cei mai rai sunt copii de gradinita. Sa nu intru in amanunte nici despre cum ii trage compania de asigurari de sanatate in piept cand le e boala mai grea (care companie? oricare) - pentru asta vedeti filmul.
Cand eram prin liceu "Ghiolbanu' ", un coleg (porecla spune totul), m-a invatat una dintre maximele acelea "minime" despre care am mai vorbit: "rade inima in mine cand vad pe altul mai prost". Ei bine, de data aceasta, inima mea a schitat un rictus si a ramas asa pentru ca filmul asta le are pe toate: Guantanamo Bay (cred ca asa se scrie), bolnavi in stadii terminale, excrocherii, excroci, 9.11 si canadieni, englezi, francezi si chiar si cubanezi care rad de SUA si cu curu'. Scuzati, nu rad, au rictusuri.
Nu pot sa nu ma gandesc la asistenta de dermatologie din facultate care ne indemna sa mergem in SUA, sa ne facem doctori mari, sa dam stepurile si sa ne crestem copiii acolo. Ma rog, sa ii crestem cat apucam, pana cand un agent de asigurari o sa ne spuna odata ca nu ne putem interna progenitura cu temperatura 41 intr-un anumit spital pentru ca nu este "acoperit" de asigurare iar pana cand vei ajunge la un spital "agreat" copilul va ajunge, catinel, la 42 grade Celsius si ulterior la cimitir, la o inmormantare care nu este nici ea "acoperita" dar sigur este mai ieftina decat 10 tuburi de bronhodilatator a $120 / bucata (!!!) care, apropo, in Cuba costa 5 centi / bucata. (Da, "doar" de 2400 ori mai ieftine).
Revenind la asistenta din facultate: du-te tu acolo, cucoana! Sunt sigur ca daca ai vedea filmul asta ai prefera sa te trimit la origini mai degraba.
Ma uit pe fereastra si ma gandesc ce frumos este aici, la noi, unde, e adevarat, treci pe la 9 doctori ca sa il gasesti pe al zecelea care nu "cere" dar macar acesta din urma nu este obligat sa ridice din umeri la infarctul tau doar pentru ca ai omis sa mentionezi in contractul casei de asigurari ca ai avut diaree la 2 ani.
Ma mai gandesc si la proful de cardiologie care imi mentionase America drept loc suprem de incercare al aptitudinilor mele de adaptare pe care dansul le considera inexistente. Atunci stiam ca pe langa adaptarea individului la mediul inconjurator (lucru pe care il fac pana si urangutanii), temelia civilizatiei umane este tocmai capacitatea de a adapta mediul la propriile noastre nevoi. Acum mai stiu si ca nu mi-as testa nici caii de la bicicleta acolo, intr-o tara inadaptabila care isi vrea cetatenii urangutani adaptabili. Ba mai mult, nu mi-as trimite acolo nici maimutica urangutan daca as avea-o.
Poate am fost incoerant, poate ca nu m-ati inteles: vedeti documentarul Sicko al lui Michael Moore. Vedeti-l chiar daca sunteti fan "Surprize, surprize", chiar daca urmaritii violurile de la ora 5, aici o sa vedeti "siluiri" in masa si va garantez ca o sa plangeti.
Sicko e filmul in care ne sunt prezentati cativa vajnici eroi americani de la 9 sept. care se trateaza in CUBA pentru "bubitele" capatate pe cand scormoneau ramasitele gemenilor dupa supravietuitori. Asta se intampla pentru ca in Americuta nu exista serviciu public universal de asigurari de sanatate (asa ceva avem pana si noi in Romanica si ne da tuturor dreptul, de la cel cu botosei pan' la al cu 43, sa beneficiem de ajutor medical de fiecare data cand avem nevoie). Sa nu intru in amanunte despre o America macabra, groteasca in care bunul simt, daca mai exista, este luxat, biciuit, scuipat si ingropat de viu sub buletine de stiri "de ora 17" si sub politicieni pe langa care ai nostrii, cei mai rai sunt copii de gradinita. Sa nu intru in amanunte nici despre cum ii trage compania de asigurari de sanatate in piept cand le e boala mai grea (care companie? oricare) - pentru asta vedeti filmul.
Cand eram prin liceu "Ghiolbanu' ", un coleg (porecla spune totul), m-a invatat una dintre maximele acelea "minime" despre care am mai vorbit: "rade inima in mine cand vad pe altul mai prost". Ei bine, de data aceasta, inima mea a schitat un rictus si a ramas asa pentru ca filmul asta le are pe toate: Guantanamo Bay (cred ca asa se scrie), bolnavi in stadii terminale, excrocherii, excroci, 9.11 si canadieni, englezi, francezi si chiar si cubanezi care rad de SUA si cu curu'. Scuzati, nu rad, au rictusuri.
Nu pot sa nu ma gandesc la asistenta de dermatologie din facultate care ne indemna sa mergem in SUA, sa ne facem doctori mari, sa dam stepurile si sa ne crestem copiii acolo. Ma rog, sa ii crestem cat apucam, pana cand un agent de asigurari o sa ne spuna odata ca nu ne putem interna progenitura cu temperatura 41 intr-un anumit spital pentru ca nu este "acoperit" de asigurare iar pana cand vei ajunge la un spital "agreat" copilul va ajunge, catinel, la 42 grade Celsius si ulterior la cimitir, la o inmormantare care nu este nici ea "acoperita" dar sigur este mai ieftina decat 10 tuburi de bronhodilatator a $120 / bucata (!!!) care, apropo, in Cuba costa 5 centi / bucata. (Da, "doar" de 2400 ori mai ieftine).
Revenind la asistenta din facultate: du-te tu acolo, cucoana! Sunt sigur ca daca ai vedea filmul asta ai prefera sa te trimit la origini mai degraba.
Ma uit pe fereastra si ma gandesc ce frumos este aici, la noi, unde, e adevarat, treci pe la 9 doctori ca sa il gasesti pe al zecelea care nu "cere" dar macar acesta din urma nu este obligat sa ridice din umeri la infarctul tau doar pentru ca ai omis sa mentionezi in contractul casei de asigurari ca ai avut diaree la 2 ani.
Ma mai gandesc si la proful de cardiologie care imi mentionase America drept loc suprem de incercare al aptitudinilor mele de adaptare pe care dansul le considera inexistente. Atunci stiam ca pe langa adaptarea individului la mediul inconjurator (lucru pe care il fac pana si urangutanii), temelia civilizatiei umane este tocmai capacitatea de a adapta mediul la propriile noastre nevoi. Acum mai stiu si ca nu mi-as testa nici caii de la bicicleta acolo, intr-o tara inadaptabila care isi vrea cetatenii urangutani adaptabili. Ba mai mult, nu mi-as trimite acolo nici maimutica urangutan daca as avea-o.
Poate am fost incoerant, poate ca nu m-ati inteles: vedeti documentarul Sicko al lui Michael Moore. Vedeti-l chiar daca sunteti fan "Surprize, surprize", chiar daca urmaritii violurile de la ora 5, aici o sa vedeti "siluiri" in masa si va garantez ca o sa plangeti.
3 comentarii:
Teoreticienii propagandei comuniste se uita acum la America si isi dau suturi in cur unul altuia. Ei nu au reusit sa ingenuncheze vreun popor asa cum a facut-o administratia Americana cu proprii cetateni. Pune peste asta si lipsa drptului la exprimare si infamul Patriot Act si vei avea tabloul complet al celei mai mari reusite a unei masini de propaganda bine "unsa". Cea mai mare "democratie" a lumii a devenit un fel de lume Orwelliana in care doar putini mai au "cohones" sa puna intrebari incomode.
Americanii sint anesteziati de ignoranta, de neputinta, de frica si de datorii. Si cu toate astea se duc si voteaza incontinuare aceiasi tampiti care ii afunda in mocirla.
Dupa filmul asta incep sa fiu si eu mindru ca sint roman si, mai nou, european.
Super articol, Alex. Acelasi sentiment l-am avut si eu cand am vazut filmul.
good start
Trimiteți un comentariu